Suntem in turul 2 la mastersul de la Monte Carlo, turneu disputat pe o zgura foarte lenta. Nicolas Almargro este fara indoiala unul dintre zguristii de top ai tenisului masculin in acest moment. Din punctul meu de vedere este clar intre primii 5 (discutabil chiar intre primii 3) candidati la trofeele sezonului pe zgura, urmand sa fie un competitor real pentru Rafa Nadal. Talentul lui Nicolas este clar, insa afirmatiile mele sunt sustinute in primul rand de forma senzationala aratata de iberic in acest an pe praful rosu: trei finale din trei turnee, dintre care doua castigate. Almagro a fost excelent si pe hard, are un record de 21 victorii si 5 infrangeri pana acum in 2011. La ce vreau sa ajung defapt: spaniolul este genul de jucator care atunci cand este "in zona", rupe tot. Nivelul sau variaza enorm insa cand jocul ii iese, este practic de neoprit, fiindca joaca ofensiv, dinamic la linie. De aceea si spuneam ca e intre primii 5 (sau chiar 3) zguristi ai momentului. Ei bine, personal nu vad cum ar putea Maximo Gonzalez sa emita vreo pretentie in fata unui astfel de jucator. Argentinianul este si el un specialist al acestei suprafete insa diferenta de valoare este enorma. Maximo e doar un jucator de challanger sau, in perioadele sale bune, de optimi-sferturi la turnee ATP de cea mai mica factura. In plus, nici macar nu este in vreo forma deosebita, lucru care cred eu ca ii semneaza definitiv sentinta pentru azi. Este un jucator de anduranta, care trimite mingea inapoi in teren, insa in fata unui Almagro dezlantuit el o sa fie neputincios, neavand solutii de a castiga punctele. In prima runda nu a impresionat, fiind foarte aproape de infrangere cu Hanescu, reusind in final sa castige pe fondul oboselii si deconcentrarii romanului. Vorbim de un Hanescu care ar fi fost si el cu siguranta spulberat de spaniol in acest meci. Almagro are obiceiul de a-si demola adversarii. Nu face nicio concesie, incearca sa castige cat mai clar posibil, iar cand se afla intr-o forma precum cea de acum o si face. In cele trei turnee disputate pana acum pe zgura in 2011, Nicolas a acoperit de fiecare data, in general fara emotii, handicapul de 5,5 in primele doua runde, cand a intalnit adversari de calibrul lui Gonzalez sau chiar peste. A facut-o si aici in primul tur cu Granollers, jucator mult mai capabil si mai in forma decat argentinian, confirmandu-si cu aceasta ocazie si perioada excelenta prin care trece. In opinia Gonzalez nu va avea nicio sansa astazi. Almagro va fi mereu in ofensiva si il va plimba pe tot terenul pe sud-american, acesta urmand sa fie in imposibilitatea de a gasi solutii castigatoare. Nu are arme de atac si nici in aparare nu este la un nivel deosebit de ridicat. Poate cateva erori ale lui Nicolas in startul partidei il vor ajuta pe Maximo sa ia 2-3 gameuri, insa odata ce ibericul isi va intra in ritm va fi foarte greu pentru argentinian sa obtina cate patru puncte (minim) intr-un game pentru a si-l adjudeca. Sa faci acest lucru nu e asa de usor cum pare, daca esti dominat coplesitor. Mai ales ca sud-americanul nu conteaza la serviciu. Acestea fiind spuse astept o superioritate totala a spaniolului (aflat in avantaj la absolut toate capitolele in fata oponentului) si o victorie la 7-8 gameuri diferenta. Almagro n-are timp de pierdut in aceste faze inferioare ale turneelor. E plin de incredere, e pe val, loviturile sale la linie si accelerarile sale bruste nu pot fi contracarate decat de cei mai buni din circuit, in niciun caz de un tenisman ca Gonzalez, care se intalneste cu asa ceva o data pe an. Sa fie cu noroc!
Miza: 9 unitati
Eventual profit: 7.74 unitati
